AgroBrane este un podcast informativ și analitic care acoperă o gamă variată de subiecte legate de piețele cerealelor și agricultură.

Podcastul include emisiuni live în care Valentin Truță și colegul său, Gabriel Razi, discută și analizează subiecte precum producția de cereale, scăderile sau creșterile prețurilor, evenimentele recente și multe altele.

AgroBrane a fost creat de Valentin Truță și Gabriel Razi, în anul 2021. Acest podcast a luat naștere din pasiunea lor comună pentru piețele de mărfuri și dorința de a oferi informații relevante și analize în domeniul piețelor cerealelor.

Valentin Truță și Gabriel Razi au început să exploreze subiecte legate de prețurile grâului, porumbului, floarei soarelui, rapiței, orzului, făinii, uleiului, soiei, șrotului și altor produse organice, aducând o perspectivă noua asupra evoluției piețelor agricole, oferind date în timp real și analize detaliate.

Podcastul AgroBrane a devenit o sursă valoroasă de informații pentru antreprenorii din sectorul agricol, comercianți și toți cei interesați de domeniul agricol. Prin emisiunile live și rapoartele săptămânale, Valentin și Gabriel continuă să aducă informații relevante și să contribuie la dezvoltarea comunității strategice agricole din România. 🌾🎙️

De ce vă abonați gratuit?

Pentru a obține acces la newsletter-ul nostru cu cele mai noi știri. Nu ratați niciodată o informație noua.

De ce plătiți?

Pentru a obține acces complet la toate postările, inclusiv ediția Premium LIVE din fiecare Luni. Accesul la toate edițiile mai vechi de 2 saptămâni se face pe bază de abonament.

Sunteti la curent

Nu va trebui să vă faceți griji că pierdeți ceva. Fiecare nouă ediție a buletinului informativ ajunge direct în căsuța dvs. de e-mail.

Parte din comunitate

Faceți parte dintr-o comunitate de oameni care vă împărtășesc interesele.

de ce fluctuează prețurile?

Prețurile produselor agricole, inclusiv cele ale cerealelor, pot fluctua din mai multe motive. Iată câteva dintre principalele motive:

1. Ofertă și cerere: Fluctuațiile prețurilor sunt adesea influențate de balanța dintre cantitatea de cereale disponibile (ofertă) și cererea pentru acestea. Dacă oferta este mai mare decât cererea, prețurile pot scădea, iar dacă cererea depășește oferta, prețurile pot crește.

2. Factori climatici: Seceta, inundațiile, înghețurile sau alte condiții meteorologice extreme pot afecta producția de cereale. O recoltă slabă poate duce la creșterea prețurilor.

3. Evenimente geopolitice: Războaie, conflicte sau schimbări în politica comercială pot afecta comerțul cu cereale și, implicit, prețurile.

4. Costurile de producție: Prețurile pot fi influențate de costurile de producție, cum ar fi cele pentru semințe, îngrășăminte, pesticide și muncă agricolă.

5. Speculații pe piețe: Tranzacțiile speculative pot duce la fluctuații bruște ale prețurilor. Investitorii pot cumpăra sau vinde cereale pe baza anticipării schimbărilor viitoare ale prețurilor.

6. Stocurile: Nivelul stocurilor de cereale poate afecta prețurile. Stocurile reduse pot duce la creșterea prețurilor, în timp ce stocurile mari pot exercita presiune asupra acestora.

În concluzie, prețurile cerealelor sunt influențate de o combinație complexă de factori economici, climatici și geopolitici. Este important să urmărim aceste tendințe pentru a lua decizii informate în agricultură și comerț. 🌾📈

cine stabilește prețurile la produsele agricole in România?

În România, prețurile la produsele agricole sunt influențate de mai mulți factori și nu există o singură entitate care să le stabilească în mod direct. Iată câteva aspecte relevante:

1. Piața și cererea: Prețurile sunt în mare parte determinate de cererea și oferta de produse agricole. Agricultorii, intermediarii și cumpărătorii negociază prețurile pe baza acestor factori.

2. Comerțul intern și extern: Prețurile pot fi influențate de exporturi și importuri. România exportă și importă produse agricole, iar prețurile sunt afectate de aceste fluxuri comerciale.

3. Factori climatici: Seceta, inundațiile sau alte condiții meteorologice pot afecta producția și, implicit, prețurile. Ani cu recolte slabe pot duce la creșterea prețurilor.

4. Politici guvernamentale: Guvernul poate interveni indirect prin politici agricole, subvenții, taxe și reglementări. De exemplu, subvențiile pentru anumite culturi pot influența prețurile.

5. Retailerii și distribuitorii: Retailerii și intermediarii au un rol important în stabilirea prețurilor la nivel local. Negocierile dintre aceștia și producători pot afecta prețurile finale.

6. Indici de preț: Există indici de preț care monitorizează evoluția prețurilor la produsele agricole. Acești indici reflectă tendințele pieței și pot fi utilizate ca referință.

În concluzie, prețurile la produsele agricole sunt rezultatul unui proces complex de interacțiune între diferite părți implicate. Agricultorii, factorii de decizie guvernamentali, intermediarii și piața globală contribuie la determinarea acestor prețuri. 🌾📊

agricultura la nivel global?

Agricultura la nivel global se confruntă cu provocări semnificative, iar tendințele sunt mixte. Iată câteva aspecte relevante:

1. Creșterea productivității agricole: Raportul GAP din 2022 arată că creșterea productivității agricole este în declin abrupt. Pentru a produce sustenabil hrană și produse agricole pentru peste 9 miliarde de oameni în 2050, productivitatea agricolă trebuie să crească în medie cu 1,73% anual.

2. Impactul schimbărilor climatice: Agricultura globală se confruntă cu amenințări din cauza încălzirii globale. Dacă emisiile de dioxid de carbon și alte gaze cu efect de seră nu sunt reduse semnificativ, declinul va fi accentuat. Țările în curs de dezvoltare vor suferi pierderi mult mai mari decât cele cu venituri ridicate.

3. Tensiuni geopolitice și incertitudini: Raportul FAO și OECD arată că producția globală agricolă va continua să crească în următorii zece ani, dar la un ritm mai lent decât în deceniul anterior. Demografia și tensiunile geopolitice, schimbările climatice, bolile animale și vegetale și volatilitatea prețurilor la inputurile agricole critice reprezintă provocări pe termen lung.

În concluzie, agricultura globală se confruntă cu provocări complexe, iar sustenabilitatea, productivitatea și adaptarea la schimbări sunt esențiale pentru a asigura securitatea alimentară și bunăstarea populației mondiale. 🌾🌎

forward sau futures?

Contractul forward și contractul futures sunt două tipuri de acorduri utilizate în tranzacțiile financiare. Iată diferențele cheie între ele:

1. Contract Forward:

   • Definiție: Un contract forward este un acord privat între cumpărător și vânzător pentru a schimba un activ la un preț convenit la o dată specificată în viitor.

   • Personalizabil: Termenii unui contract forward sunt negociați între părți, ceea ce înseamnă că poate fi adaptat la nevoile specifice ale celor implicați.

   • Tranzacționat OTC: Contractele forward sunt tranzacționate “over the counter” (OTC), adică nu există o piață secundară organizată.

   • Așezarea: Acest tip de contract se decontează la data scadenței.

   • Risc: Deoarece sunt acorduri private, există șanse mai mari de neplată.

   • Dimensiunea contractului: Depinde de termenii specifici ai contractului.

   • Colateral: Nu este necesară marjă inițială.

   • Maturitate: Conform termenilor contractului.

2. Contract Futures:

   • Definiție: Un contract futures este o formă standardizată a contractului forward. Este un acord între părți de a cumpăra sau de a vinde un activ financiar la o rată și o perioadă specificate în viitor.

   • Standardizat: Condițiile privind cantitatea, data și livrarea sunt standardizate și tranzacționate pe o bursă organizată.

   • Așezarea: Se realizează zilnic până la data decontării.

   • Risc: Probabilitatea de neplată este mult mai mică.

   • Dimensiunea contractului: Fixă, nu depinde de negociere.

   • Colateral: Necesită marjă inițială.

   • Maturitate: La o dată prestabilită.

În concluzie, contractul forward este personalizabil și tranzacționat OTC, în timp ce contractul futures este standardizat și tranzacționat pe o bursă organizată.

cine sunt oamenii care ne urmăresc?

Un antreprenor este o persoană care creează și gestionează o afacere. Aceasta își asumă adesea riscurile asociate cu intrarea în lumea afacerilor, dar și posibilitatea de a obține recompense mai mari. Economiștii recunosc antreprenoriatul ca o resursă esențială în producție, iar antreprenorii joacă un rol-cheie în orice economie. Iată câteva caracteristici cheie ale unui antreprenor:

1. Adaptabilitate: Capacitatea de a se adapta rapid și de a găsi soluții noi atunci când o idee nu funcționează.

2. Networking și comunicare: Crearea unei rețele de persoane care împărtășesc aceeași viziune pentru a-ți promova noua afacere.

3. Gestionarea finanțelor: Confortul în strângerea de fonduri și atragerea surselor de finanțare.

4. Leadership și abilitatea de a conduce: Luarea deciziilor importante și gestionarea echipei.

5. Gândire strategică: Anticiparea nevoilor și aducerea de idei noi pe piață.

Responsabilitățile cheie ale unui antreprenor includ:

• Inițierea și conducerea activităților de afaceri.

• Alocarea atribuțiilor angajaților.

• Anticiparea schimbărilor din lumea afacerilor.

• Crearea locurilor de muncă.

• Identificarea oportunităților de afaceri.

• Îmbunătățirea nivelului de trai al societății.

• Asumarea și reducerea riscurilor de afaceri.

• Construirea parteneriatelor strategice

În aceeași categorie intră: Manager, Freelancer, Consultant, Director sau Investitor